FOI este cel mai mare institut de cercetare din Suedia subordonat Ministerului Apărării. Cu 950 de angajaţi, dintre care aproximativ 700 cercetători, FOI realizează studii şi analize în domeniile apărării şi securităţii, a sistemelor de control şi management de criză, protecţia şi controlul substanţelor periculoase, securitate IT etc.

Un proiect recent FOI în colaborare cu o universitate, trei institute de cercetare, doi reprezentanţi din zona industriei şi trei companii mici şi derulat împreună cu Uniunea Europeană, studiază metode de recunoaştere şi îngreunare a procesului de realizare a bombelor artizanale.

Dacă în acest proiect erau implicaţi câini, aşa cum probabil aţi bănuit, lucrurile erau destul de clare şi, poate, lipsite de spectaculos. Doar că, de data aceasta, este vorba de un proiect care implică albinele melifere.

Ei bine, da! Albinele melifere ajută în lupta oamenilor cu terorismul.

Proiectul FOI se desfăşoară în două direcţii:

-          identificarea substanţelor care pot fi combinate pentru crearea bombelor artizanale

-          introducerea de elemente care facilitează detectarea acestor substanţe.

Aici, intervin albinele.

Ce i-a făcut pe aceşti cercetători să apeleze la insecte?

Ei bine, albinele melifere, spun ei, au simţul mirosului la fel de dezvoltat ca al câinilor. Dar, atenţie! Sunt mult mai uşor de „dresat”. Ele pot „învăţa” în doar două ore ceea ce un câine ar învăţa în şase luni. Partea interesantă este că şi albinele şi câinii au ca metodă de stimulare recompensa.

„ În acest caz, albinele sunt expuse la mirosul substanţei care trebuie găsită şi recompensate în acelaşi timp cu sirop de zahăr. După doar câteva repetiţii, ele învaţă să asocieze mirosul cu mâncarea” explică Rose-Marie Karlsson, project manager în cadrul proiectului.

Există  şi o parte mai delicată. Albinele sunt foarte sensibile şi nu pot fi folosite mult timp, ele fiind programate genetic pentru un „program de lucru” scurt.

„Albinele trăiesc doar şase săptămâni. Albinele implicate în acest proiect, „lucrează” doar timp de trei ore, după care se odihnesc. După încă o tură de trei ore, „cariera” lor în detectarea terorismului încetează şi se întorc la stup” – Rose-Marie Karlsson.

Proiectul denumit PREVAIL are finanţare europeana şi constă într-o colaborare FOI, TNO (Franţa), Technion (Israel), Arkema (Franţa), KCEM, Zara, CEA, WIHiE (Polonia), SECRAB şi Inscentinel (Marea Britanie) – cei care se ocupă cu dresajul albinelor.

Oricât de spectaculos, acest anunţ, nu este şi unic. Ideea de a folosi albinele pentru identificarea bombelor sau substanţelor explozive a mai existat, chiar şi cu aceiaşi protagonişti:

-          în anul 2006, Reuters comunica anunţul cercetătorilor de la Los Alamos National Laboratory din New Mexico care făcea cunoscut faptul că au “antrenat albine melifere care îşi scot trompele atunci când simt explozivi în orice tip de recipient sau loc, de la maşini, la bombe de pe marginea drumului sau la curele folosite de atentatorii sinucigaşi”;

-          tot în 2006 cercetătorii de la Inscentinel Ltd., Marea Britanie, compania care astăzi participă la proiectul demarat de FOI, anunţau că au creat o “cutie de mirosit” minune, care pune în valoare incredibilul simţ al albinelor. Atunci, aceştia susţineau ca albinele pot fi dresate în doar 10 minute. Tot atunci, oamenii de ştiinţă, declarau că în mai puţin de un an, patrule de albine adulmecătoare vor fi folosite în aeroporturi, gări şi alte obiective vizate de terorişti. Tim Haartman, entomolog şi instructor specialist în dresajul albinelor la Los Alamo, New Mexico declara “Tehnologia este aici. Trebuie doar pusă în producţie. Cei de la Inscentinel sunt pionierii. Ei sunt primii care au adus această idee în zona militară şi primii care au explicat această nouă tehnologie şi posibilitatea de a dresa albinele.”

-          anul 2004: cercetători de la University of Montana, USA, foloseau albine melifere pentru a scana suprafeţe mari de pământ încă neexploatat. În acest timp, Belgia venea cu alternativa şobolanilor africani gigant, dresaţi pentru a localiza bombele îngropate, dar aceasta este altă poveste. Parte din origini sunt  însă aceleaşi – motivele financiare. Costurile dresării unui şobolan se ridicau la 2000$, cu 10.000 $ mai puţin faţă de costurile aferente antrenamentului unui câine din aceeaşi branşă. În cazul albinelor, costurile sunt mult mai mici;

-          Croaţia a apelat la albine, confruntându-se cu problema minelor rămase îngropate, în urma războaielor din anii ‘90, existând aproximativ încă 250.00 de bombe sub pămînt, mai mult de 100 de oameni fiind victime ale acestora din 1998 până în anul 2004;

-          în anul 2002, când BBC anunţa comnunicatul Pentagonului conform căruia albinele urmau să fie noii recruţi în războiul SUA cu terorismul, Richard Jones, director al International Bee Research Association din Cardiff, Wales, a susţinut planul ca fiind unul fezabil, dar a făcut câteva precizări în ceea ce priveşte antrenamentul albinelor: “Da, este posibil. Poţi antrena o albină. Cu toate astea, trebuie spus că, albinele sunt de fapt destul de leneşe. Dacă apare o ofertă mai tentantă pe parcurs, vor prefera intotdeauna varianta mai uşor de obţinut. Vor merge astfel la cea mai apropiată sursă de mâncare.”

Istoria merge până în 1999, când prin DARPA- The Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA) Controlled Biological Systems Program, a fost fondat în SUA un program de instruire a albinelor în vederea descoperirii minelor terestre îngropate, pentru a proteja agricultorii din întreaga lume şi a creşte productivitatea în agricultură. Un proiect necesar dacă luăm în considerare rezultatele studiilor unei organizaţii aflată la Washington, Landmine Survivors Network, care au estimat că, în mai mult de 60 de ţări, se află îngropate peste 80 de milioane de bombe, iar în fiecare zi mor sau sunt răniţi 50 de oameni, mulţi dintre aceştia fiind copii.

Revenind la prezent, din anul 2010, albinele sunt antrenate pentru domenii ca apărarea şi securitatea, medicină, industria alimentară. Bazele de instruire a albinelor sunt aceleaşi ca în 1999, dar rezultatele sunt obţinute astăzi cu tehnologii mai evoluate, mai sofisticate şi mai puţin costisitoare.