Voi începe astăzi seria despre pisici, cu vedeta incontestabilă a Expoziţiei Internaţionale Feline de Primăvară SofistiCAT 2011 – Egyptian Mau (Egipteana Mau sau Mau Egipteană, mau = pisică).
De ce este Egyptian Mau o rasă aparte? De ce, atunci când apare la o expoziţie, devine vedetă?

Sunt multe legende în jurul acestei rase. Că este sau nu o descendentă directă a primelor pisici domesticite de om, că acest lucru s-a întâmplat sau nu acum 4000 sau chiar 5000 de ani în urmă, că este sau nu cea mai rapidă dintre pisicile de casă, două lucruri se pot spune cu certitudine despre discutata pisică egipteană:
- petele (punctele) de pe blana sa, sunt obţinute natural, fără încrucişări special făcute pentru acest lucru, fiind singura pisică „pătată” fără intervenţia omului;
- este cert că este una dintre cele mai vechi rase de pisici de casă.
Se spune că pisicile din această rasă de astăzi, sunt toate urmaşele celor trei pisici din crescătoria „Fatima”, a prinţesei Natalie Troubetskoy, stabilită în Statele Unite. Mai exact, povestea sună aşa: pe la mijlocul anilor 1940, rasa era pe cale de dispariţie, cel de-al doilea război mondial fiind principala cauză. Ambasadorul italian la Cairo i-a dăruit prinţesei Nathalie Troubetskoy, aflată în exil la Roma, două exemplare, altele fiind importate de către prinţesă prin intermediul Ambasadei Siriei, chiar din Egipt, în vederea salvării acestei rase, ceea ce s-a şi întâmplat. Aceasta a reuşit să salveze egiptenele Mau de la dispariţie. Baba – una dintre primele pisici rezultate din cuplul primit în dar de către prinţesă – şi Lisa, o femelă din cuibul acesteia, au fost prezentate, în anul 1955, la o expoziţie organizată la Roma şi au trezit un interes incredibil printre participanţi. În anul 1956, Nathalie Troubetskoya a emigrat în S.U.A, luând cu ea şi cele trei pisici Mau egiptene care, cum spuneam, au dat naştere crescătoriei “FatimaCattery”.
CFF a fost prima asociaţie felină care, în 1968,a recunoscut rasa egipteană Mau. Următoarea care i-a urmat exemplul a fost CCA, apoi, în 1977, CFA a permis prezentarea egiptenelor Mau în cadrul expoziţiilor sale.
Primul standard al rasei a fost realizat de TICA în anul 1988. În acelaşi an, rasa a fost readusă în Europa, dar numărul pisicilor este extrem de mic. FIFe a omologat-o în 1992.

Dincolo de aspectul fizic, dincolo de ochii de un verde fermecător, Egyptian Mau este foarte apreciată datorită comportamentului: jucăuşe, vînători agili care nu lasă şanse nici unui şoarece din gospodărie, chiar dacă nu sunt adeptele ţinutului în braţe, preferă să fie mai degrabă iubite de familia adoptivă, decât de întreaga lume – adică mândre şi loiale, fără să fie prea vorbăreţe, dar cu darul de a-şi anunţa imediat apropiaţii când ceva nu este în regulă. Pot fi antrenate de mici pentru a prinde şoareci. Mau este foarte potrivită vieţii la curte, cu excepţia faptului că nu suportă o climă rece, ea iubind şi fiind potrivită temperaturilor cu plus. Datorită vitezei şi inteligenţei, Mau Egipteană reuşeşte să stea departe de pericole şi accidente. De obicei, se ataşează de unul, maxim doi membrii ai familiei. De notorietate mai sunt şi sunetele deosebit de melodioase, interesante, pe care le emite, dar şi faptul că, atât masculii cât şi femelele, îşi marchează teritoriul prin pulverizare (nu a urinei).

Revenind la caracteristicile fizice, Mau Egipteană prezintă celebrele pete atât pe blană, cât şi pe piele. Petele de pe blană sunt formate doar de vârful firelor de păr. Aspectul corpului trebuie să fie echilibrat, undeva între aspectul compact al unei Burmeze şi eleganţa unei Siameze, un corp de dimensiune medie, dar musculos, cu picioarele din spate mai lungi decât cele din faţă, fapt ce contribuie la viteza cu care poate alerga o pisică egipteană (58 km/ oră).
Blana se prezintă în trei culori – bronz, argintiu şi fumuriu, existând şi exemplare de culoare neagră, acestea fiind folosite doar pentru montă şi nu la expoziţii. Pisica egipteană face parte din clasa pisicilor cu păr scurt, astfel încât nu necesită eforturi în îngrijirea blănii, fiind suficient un periaj săptămânal. Pot trăi şi 15 ani dacă sunt îngrijite corespunzător.
În România nu există nici felise de Mau Egipteană şi nici proprietari ai vreunei pisici din această rasă, dar dacă te-ai convins că vrei aşa ceva “în jurul casei”, trebuie să fii pregătit să investeşti cel puţin 600 de dolari americani, acesta fiind un preţ minim de achiziţie pentru un exemplar.
Şi pentru că, uneori, o imagine face cât o mie de cuvinte, ţi-am pregătit câteva imagini video postate pe youtube de amatori, care sunt deja familiarizaţi cu această pisică minunată.








